Ziua Mondială a Contracepției, celebrată în fiecare an pe 26 septembrie, are relevanță în mod deosebit pentru România, țara noastră regăsindu-se constant în topul statelor europene cu cele mai multe mame adolescente.
Potrivit datelor EUROSTAT din 2018, România înregistra aproape un sfert (23%) dintre mamele adolescente de pe întreg cuprinsul Uniunii Europene, o performanță negativă egalată doar de Bulgaria, cu care „disputăm” de câțiva ani locurile fruntașe.
În lipsa unor programe de anvergură susținute de stat pentru combaterea acestui fenomen, organizațiile non-profit au luat inițiativa de a furniza tinerilor și adolescenților informațiile de care au nevoie pentru a face alegeri conștiente și pentru a evita situații neplăcute, precum sarcinile nedorite, lipsa consimțământului pentru actul sexual, bolile cu transmitere sexuală, etc.
O astfel de inițiativă este Planifică Neprevăzutul, o platformă online care informează tinerii cu vârste cuprinse între 16 și 24 de ani cu privire la metodele de contracepție modernă, oferind informații utile despre modul de folosire, avantajele și dezavantajele fiecărei metode contraceptive, demontând mituri și percepții despre acest subiect. Tot aici, tinerii au posibilitatea de a adresa întrebări legate de viața sexuală și de metodele contraceptive. Până în prezent, expertul Planifică Neprevăzutul – care este medic primar specializat în obstetrică-ginecologie – a primit și a răspuns la peste 15.000 de întrebări.
Procent foarte scăzut al folosirii metodelor contraceptive
Cele mai recente date ale Institutul Național de Statistică din România (INS) confirmă statisticile europene, arătând că, dintre cele 199.720 de nașteri din 2019, 749 proveneau de la mame cu vârsta sub 15 ani și 17.933, de la mame cu vârsta între 15-19 ani.
Nu e de mirare să vedem astfel de cifre câtă vreme folosirea metodelor contraceptive în rândul tinerilor este extrem de redusă. Într-o cercetare națională realizată asupra unui grup extins, de peste 10.000 de tineri din întreaga țară, psihologul sibian Mihai Copăceanu a descoperit că 45% dintre tineri nu folosesc prezervativul de fiecare dată când fac sex.
„Există diferențe semnificative între băieți și fete precum și între tinerii din mediu urban (32.1%) și cele din mediul rural (27.8%) în nefolosirea prezervativului. Am fost interesat să evidențiez câteva explicații, cel mai des întâlnit motiv invocat de tineri a fost <vreau să ne simțim bine, să simt mai multă plăcere>, urmat de <pur și simplu nu aveam la noi>, iar cea mai des întâlnită situație când nu s-a folosit prezervativul a fost redată ca fiind una spontană (44.6%). Din păcate, România este una dintre țările rușinoase în care folosirea metodelor contraceptive este foarte redusă, ceea ce ne cauzează o serie de efecte negative. E un procent extrem de ridicat și îngrijorător”, avertizează dr. Mihai Copăceanu, colaborator al campaniei Planifică Neprevăzutul.
„În sens pozitiv, în rândul persoanelor care au folosit prezervativul, 50.6% dintre persoane au redat ca principal motiv „evitarea oricăror riscuri sexuale”. Eu am întrebat doar despre o singură metodă de contracepție, cu siguranță informarea în rândul tinerilor despre alte metode contraceptive este mult mai scăzută”, arată psihologul Mihai Copăceanu.
Fenomenul mamelor minore este complex și afectează nu doar mama, ci și copilul, deoarece mamele foarte tinere sunt predispuse să nască prematur. Conform unei analize efectuate de Salvați Copiii România în 2018, cinci din zece mame cu vârsta sub 18 ani nu au fost niciodată la ginecolog.
Ziua Mondială a Contracepției urmărește tocmai conștientizarea importanței cunoașterii metodelor contraceptive precum și a folosirii adecvate a acestora. Totodată, este un moment oportun pentru a conștientiza tinerii cu privire la bolile cu transmitere sexuală la care se expun odată cu începerea vieții sexuale. În acest sens, specialiștii subliniază că singura metodă contraceptivă care protejează nu doar împotriva unei sarcini nedorite, dar și împotriva bolilor cu transmitere sexuală sau HIV, este prezervativul.
„Avem obligația de a ne educa tinerii și copiii, populația la nivel general, avem obligația de a avea o societate sănătoasă și fără regrete. Aproape 40% dintre persoanele de sex feminin cu vârstă medie de 18 ani nu au fost niciodată la ginecolog. Avem nevoie de educație sexuală și de specialiști în sănătatea sexuală să le vorbească tinerilor și părinților, să le elimine fricile, nesiguranța, neîncrederea și credințele greșite despre contracepție, să le insufle încredere de sine și siguranță”, conchide Mihai Copăceanu.
Ce spun cifrele despre situația din România?
Iată ce spun cifrele dintr-un studiu UNICEF despre anul 2019:
- Au fost înregistrare 16.639 sarcini în rândul adolescentelor;
- 4.290 de întreruperi de sarcină (avorturi) la tinere între 15-19 ani;
- Persoanele cu cel mai scăzut nivel de educație au cele mai multe sarcini nedorite
„Când vine vorba de contracepție, suntem ca la fotbal: toată lumea se pricepe și dă indicații dar “în teren” lucrurile nu mai sunt de loc clare și improvizăm foarte mult, cu șanse chinuite, improbabile și riscante de reușită. Poate că, în statistici, adolescentele din categoriile defavorizate sunt cele care țin prima pagină, dar nu sunt singurele care au nevoie de informație, pentru că nu devenim învățați spontan cu înaintarea în vârstă. Cazurile de doamne care presupun un diagnostic de menopauză și au surpriza unei sarcini nedorite nu sunt deloc puține. Fiecare vârstă are provocările ei, chiar și în acest teren al contracepției. Medicina progresează și vine cu soluții adaptate acestor etape, iar noi, ca profesioniști, le cunoaștem foarte bine, dar fără colaborarea cu entități publice sau private cu ajutorul cărora să ajungem la potențialii beneficiari este puțin probabil sa schimbăm în bine statisticile care ne duc în fruntea clasamentelor de genul <așa nu>. Ziua Mondială a Contracepției este ziua triumfului educației asupra ignoranței, este ziua libertății de a iubi asumat și responsabil, este ziua în care planificăm neprevăzutul pentru că asta ne face viața mai frumoasă și mai plină de căldură”, declară dr. Elena Ucenic, medic primar obstetrică-ginecologie și expert al platformei Planifică Neprevăzutul.ro.